duminică, 11 octombrie 2015

Săptămâna pe scurt (41)

Mare agitație, mare. Se alege șăful ăl mare al PSD – că ”președinte” ar fi greu să-i spunem – câtă vreme, mai ales după 2009, partidul acesta aduce mai degrabă cu o grupare de interese – nu spunem de care, că ne temem de vendetă (dar și de legea Dragnea). Singurul catindat: același Dragnea, de i s-au strepezit dinții până și lui Ion Iliescu. Acesta, nemulțumit, probabil, că țuțărul său grăsuliu (șoferul de seară al infractorului Cătălin Voicu) a fost nevoit să se retragă din cursă, a făcut o incursiune nervoasă în istoria partidului, pomenind de alegerea lui Ceaușescu și de statutul din anul… 1910. Deși nea Ilici s-a corectat rapid (anul era 2010), putem observa că memoria reziduală nu este o poveste – tovarășul ”și-a amintit” de formarea PSDR, în 1910 – varianta mai rezistentă a PSDMR-ului din 1893 și ”părintele” Stângii românești de astăzi.

Încercând să nu iasă pe locul doi, deși candidează singur și dorind să-și acopere problemele din Justiție, tov. Dragnea ne blagoslovește cu Legea toleranței, al cărui (bineînțeles) tot singur inițiator este. Legea urmărește cică promovarea toleranței în administrație, școală, presă, astfel încât nu va mai fi tolerat să spui nimic. O structură, supusă CNCD (instituție de mare necesitate pentru statul român și pentru contribuabilii pe care îi urechește și pe banii cărora se ghiftuiește) va controla aplicarea legii. Așa: în ultima vreme, parlamentarii români, rupți de muncă, își deleagă atribuțiile Institutului Wiesel și CNCD. Altfel, pe dl. Dragnea îl înțelegem – domnia sa se teme că românii sunt intoleranți cu grupul celor condamnați în instanță, din care, cu onor, face și el parte.

Evenimentele se succed și nu este săptămână în care să nu auzim, ritos, părerea ”consultantului politic Cosmin Gușă” (echivalentul RTV al ”profesorului” Voiculescu de la Haznaua 3) – despre orice ne putem imagina, în materie de politică internă și internațională. Nu suntem tentați să calificăm spusele sale altfel decât a făcut-o Traian Băsescu, când, într-o emisiune RTV, i-a zis acestuia, în față, părerea despre ”analiza” sa politică: ”Cosmin Gușă este un analist foarte slab”. Am putea adăuga, doar, că fostul președinte a fost chiar delicat…

Siria continuă să țină capul de afiș al știrilor internaționale – bombardamente americane, franceze, rusești… Pentru clericii musulmani din Arabia Saudita doar cele rusești sunt supărătoare – ei cer jihad împotriva ”Rusiei cruciate”. Să înțelegem că SUA și Franța nu mai sunt considerate state creștine (or fi în curs de islamizare?) sau, ca de obicei, banii te fac să vezi lucrurile selectiv?

Douglas Lute, ambasadorul SUA la NATO ne face un ”cadou”: domnia sa afirmă că România participă cu mijloace militare în Siria… Stimate domn, n-ai putea să vorbești mai puțin (sau deloc)? Noi nu suntem pregătiți să primim refugiați, vrei să ne aranjezi acum niște atentate?

Să amintim, în context, că în această săptămână Europa (cea creștină, cât a mai rămas din ea) celebrează victoria de la Tours/Poitiers (10 octombrie 732 – data ”tradițională”) a francilor conduși de Carol Martel asupra Califatului arab, a cărui expansiune a fost atunci oprită la Pirinei. Nu-i nimic, își iau revanșa acum, musulmanii, cu ajutorul aliaților lor de conjunctură – birocrații atei de la Bruxelles.

duminică, 4 octombrie 2015

Săptămâna pe scurt

Așa cum era de așteptat, moțiunea de cenzură a PNL a căzut cu mult succes în Parlament. În virtutea ”interesului național”, oamenii generalului-izmană (re-re-evaluat de fostul președinte Băsescu) și banda lui Moliceanu au votat pentru guvern, pentru stabilitate, pentru ca impostura și infracționalitatea să rămână la putere. De bucurie, plagiatorul-șef s-a dus să se fotografieze între cămilele Iordaniei, care îi amintesc, cică, de oile de acasă: suportă să ducă în spate toți pungașii, cu pradă cu tot și nu crâcnesc - doar își rumegă supărarea și scot, uneori, câte un behăit trist.

Dacă nu a ieșit cu moțiunea, doamna Andreea Paul a încercat cu greva japoneză - pentru votul prin corespondență. Care grevă nu s-a ținut nici asta, că nu le-au venit banderolele albe regulamentare. Nu vă necăjiți, doamnă, că PNL este, oricum, într-o permanentă grevă japoneză, cu sau fără banderole - nu-i nicio diferență, stați liniștită.

Din puțul negândirii doamnei Udrea - cică ar exista studii care demonstrează următorul ”adevăr”: construirea de noi penitenciare duce la... creșterea infracționalității! Stimată doamnă, asta o știți (bănuim) de la președintele Norvegiei... Un hâtru spunea însă că doamna are dreptate: la ce sărăcie a creat clasa politică românească postdecembristă, mulți români vor prefera să stea în închisoare: cazare gratuită, trei mese pe zi, cablu tv, apă caldă, etc. Bașca șansa de a ajunge scriitor (sau tâmplar - ca Dănuț Senzaționescu).

Sorin Oprescu este bolnav... Foarte bolnav. Domnia sa nu face excepție - toți infractorii se îmbolnăvesc doar când intră în pușcărie. Pe nici unul nu-l ia durerea de spate, de ochi, de rinichi, de ficat, de oase sau de inimă când întinde mâna să ia șpaga. Nu înțepenește pe loc - nu, atunci ei sunt veseli și se simt perfect. Cum se văd însă la TV, cu cătușele puse, cum îî năpădesc toate bolile din copilărie și până la momentul arestării; și mai apar și alte câteva noi. Oprescu are nu mai puțin de 12. Unele boli sunt ereditare - se transmit de la tatăl securist (cu grade mari) către fiul infractor. Domnilor Roman și Geoană, nu sughițați: era vorba de de infractori dovediți; poate sughiță însă dl. Oprescu... (în spiritul exprimat mai sus, un alt român era de părere că ei devin infractori de nevoie, tocmai pentru a se putea trata medical corespunzator).

Obama și-a pus cenușă în cap pentru eroarea de la Kunduz, unde un avion american a ras, cu precizie, un spital cu personal medical internațional, lovindu-l în plin de 4-5 ori, deși, timp de o oră, cât a durat atacul, cei de acolo au sunat cu disperare la Kabul, încercând să oprească tragedia. Speriat de cele întâmplate, Obama i-a cerut omolugului rus să oprească imediat bombardamentele în Siria, pentru a evita, bănuim, tragedii asemănătoare. Desigur, nu avea nici un rost ca Obama să se adreseze cu astfel de rugăminți USAF, care (cunoscut lucru) are o tradiție în domeniu: în timpul celui de al doilea război mondial bombardierele americane, plecate spre sudul Germaniei și-au vărsat de câteva ori încărcătura mortală peste capetele neutrilor elvețieni, iar în 1999 avioanele B2 au spulberat clădirea ambasadei R.P. Chineză de la Belgrad. Adică, toată lumea știe - americanii stau prost la geografie și orientare turistică, asta este...