miercuri, 25 septembrie 2013

Scrisoarea unui iubitor de animale către Ionuţ

Dragă Ionuţ,

Sunt unul dintre iubitorii de animale; numele meu este Ela (sau Elu, nu sunt prea sigur). Astăzi am fost în faţa Parlamentului şi am protestat, aşteptând decizia CCR referitoare la maidanezi. Pardon, la căţei - dar m-am molipsit şi eu de la ticăloşii ăştia criminali... Ştiu că ai murit şi probabil nu mai simţi nimic, dar aş vrea, totuşi, să îţi transmit ceea ce simt eu, legat de asta. Sunt extrem de furioasă (sau furios...?) În fine... Sunt furioasă pe judecătorii CCR, care au decis un Holocaust al acestor îngeraşi nevinovaţi. Nu, nu mă refer la copii, Doamne fereşte, ci la căţeii noştri. Ştiu că şi tu eşti acum un înger, dar mă gândeam la aceşti micuţi cu lăbuţe. Da, şi tu eşti nevinovat. Deşi, puteai să te fi jucat şi tu în altă parte. Sigur că poţi da vina pe bunică, cică fuma şi bea de vreo două ore când s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. De fapt, chiar, ce s-a întâmplat? Cu adevărat, nu ştie nimeni. Eu cred că domnul Vadim are dreptate, nişte pedofili nenorociţi au făcut asta. Oamenii, răi.. Şi ăştia dau vina pe pufuleţii ăştia inocenţi. Şi totuşi, poate este mai bine că s-a întâmplat aşa - dacă apucai să creşti, ajungeai şi tu, cred, să urăşti câinii; poate că îi omorai. Vezi? Te-a ferit Dumnezeu.

M-am supărat rău pe Zegrean. A râs de noi. Ce nenorocit. Ne-a persiflat. Cică a fost muşcat de o oaie şi cică are câinele în greva foamei. Aş fi vrut să-l pocnesc, dar, din păcate, nu am văzut în direct ceea ce a declarat. Leşinasem deja la auzul deciziei Curţii. M-au udat cu apă. Cei de pe acolo. Sau, nu ştiu. Eu cred că Luţa, căţeaua pe care a adus-o Gogu, vicepreşedinte la o asociaţie pentru câini, m-a salvat de fapt. Eram udă pe faţă, dar nu cred că mă linsese. Mirosea altfel. Gogu m-a sprijinit puţin. Mi-a plăcut. Vezi, tu, dragă Ionuţ, tu nu ai apucat să simţi asta. De fapt, ar fi fost mai bine să nu simt nici eu. Ah, tu nu mai simţi deloc... Norocosule! Da, pentru că nu ai ajuns să fii dezamăgit. Ca mine. Pentru că toţi bărbaţii sunt nişte porci. Sau femeile sunt...? Sunt puţin confuză. Mai bine să nu jignesc animalele cu astfel de comparaţii. În fine, n-am reuşit să mă dezmeticesc, că au venit idioţii de la presă să ne întrebe ce părere am că Băsescu a promulgat legea. Ce părere să am? N-am apucat să spun, pentru că am leşinat a doua oară. Şocul.... De data asta Luţa nu a mai putut face nimic. Nu m-a trezit ea, ci jandarmii, care ne ridicau de pe caldarâm. Eram ameţită, dar mi-am amintit de asasinul ăla chelios şi m-am ridicat imediat în picioare. "Jos tiranul!" am strigat; jandarmul se uita nedumerit la mine. Despre ce tir vorbeam? Ei veniseră cu o dubă. Ah, dragă Ionuţ. Am uitat ce vârstă ai. N-ar fi trebuit să-ţi descriu scenele astea violente. Deşi, la cele prin care ai trecut tu... 

Iarăşi mi-am amintit că nu ştiu, de fapt prin ce ai trecut. Şi oare ce caut eu aici? Poliţistul mă anunţă, rânjind, că amenda este la jumătate, dacă plătesc în 48 de ore. Ce dracu, se crede la circulaţie? Nu, nu ştii tu ce-i aia, nu-i vorba de trotinetă. Am ieşit. Mă doare capul, tre' să plătesc amenda? Mă gândesc, dar nu acum, că mă doare prea tare. Sigur, îţi spun ţie, care nu mai simţi nimic. Mucosule. Şi râzi! Nu? Zici că-i de la colţi? O deschizătură? Nu crezi că eşti prea mic să te pronunţi?

Şi totuşi - uite că am scăpat şi ultimul metrou - de ce Dumnezeule vorbesc eu cu tine? De fapt, tu eşti cauza pentru care mi se întâmplă astea. Dacă nu urlai că vrei în parc, nu se întâmpla nimic. Sigur, puteai da de belea în altă parte. Oameni răi sunt peste tot. Cum? Auzi, ia mai slăbeşte-mă! "Câini, câini!" Unde vezi tu câini? Ce căutai tu acolo? Şi de fapt, de ce trebuia să fii? Nu era mai simplu să nu te naşti?  Nu mai urla, parcă am convenit că nu simţi nimic. Da, da, trebuia să nu te naşti deloc. Şi ce dacă nu-i vina ta? Atunci puteai să nu fi mers în partea aceea de parc; trebuia să ieşi în stradă. Sunt destui cretini la volan. Mă lungesc şi spun prostii. Gata, trebuie să iau un taxi. Voiam să îţi spun încă o dată că regret ce ai păţit. Dar câinii nu au nici o vină. Înţelegi? Ai murit, gata. Acum să vedem ce facem să salvăm câinii din ghearele acestor canibali. Trebuie să mă gândesc la ceva. Numai să-mi treacă odată capul...
Cu bine,
Elu...?

2 comentarii:

deep strasz spunea...

Distractiv!

Mihail Albisteanu spunea...

Ironic, desigur. Numai distractiv nu este, in esenta...