miercuri, 25 septembrie 2013

Scrisoarea unui iubitor de animale către Ionuţ

Dragă Ionuţ,

Sunt unul dintre iubitorii de animale; numele meu este Ela (sau Elu, nu sunt prea sigur). Astăzi am fost în faţa Parlamentului şi am protestat, aşteptând decizia CCR referitoare la maidanezi. Pardon, la căţei - dar m-am molipsit şi eu de la ticăloşii ăştia criminali... Ştiu că ai murit şi probabil nu mai simţi nimic, dar aş vrea, totuşi, să îţi transmit ceea ce simt eu, legat de asta. Sunt extrem de furioasă (sau furios...?) În fine... Sunt furioasă pe judecătorii CCR, care au decis un Holocaust al acestor îngeraşi nevinovaţi. Nu, nu mă refer la copii, Doamne fereşte, ci la căţeii noştri. Ştiu că şi tu eşti acum un înger, dar mă gândeam la aceşti micuţi cu lăbuţe. Da, şi tu eşti nevinovat. Deşi, puteai să te fi jucat şi tu în altă parte. Sigur că poţi da vina pe bunică, cică fuma şi bea de vreo două ore când s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. De fapt, chiar, ce s-a întâmplat? Cu adevărat, nu ştie nimeni. Eu cred că domnul Vadim are dreptate, nişte pedofili nenorociţi au făcut asta. Oamenii, răi.. Şi ăştia dau vina pe pufuleţii ăştia inocenţi. Şi totuşi, poate este mai bine că s-a întâmplat aşa - dacă apucai să creşti, ajungeai şi tu, cred, să urăşti câinii; poate că îi omorai. Vezi? Te-a ferit Dumnezeu.

M-am supărat rău pe Zegrean. A râs de noi. Ce nenorocit. Ne-a persiflat. Cică a fost muşcat de o oaie şi cică are câinele în greva foamei. Aş fi vrut să-l pocnesc, dar, din păcate, nu am văzut în direct ceea ce a declarat. Leşinasem deja la auzul deciziei Curţii. M-au udat cu apă. Cei de pe acolo. Sau, nu ştiu. Eu cred că Luţa, căţeaua pe care a adus-o Gogu, vicepreşedinte la o asociaţie pentru câini, m-a salvat de fapt. Eram udă pe faţă, dar nu cred că mă linsese. Mirosea altfel. Gogu m-a sprijinit puţin. Mi-a plăcut. Vezi, tu, dragă Ionuţ, tu nu ai apucat să simţi asta. De fapt, ar fi fost mai bine să nu simt nici eu. Ah, tu nu mai simţi deloc... Norocosule! Da, pentru că nu ai ajuns să fii dezamăgit. Ca mine. Pentru că toţi bărbaţii sunt nişte porci. Sau femeile sunt...? Sunt puţin confuză. Mai bine să nu jignesc animalele cu astfel de comparaţii. În fine, n-am reuşit să mă dezmeticesc, că au venit idioţii de la presă să ne întrebe ce părere am că Băsescu a promulgat legea. Ce părere să am? N-am apucat să spun, pentru că am leşinat a doua oară. Şocul.... De data asta Luţa nu a mai putut face nimic. Nu m-a trezit ea, ci jandarmii, care ne ridicau de pe caldarâm. Eram ameţită, dar mi-am amintit de asasinul ăla chelios şi m-am ridicat imediat în picioare. "Jos tiranul!" am strigat; jandarmul se uita nedumerit la mine. Despre ce tir vorbeam? Ei veniseră cu o dubă. Ah, dragă Ionuţ. Am uitat ce vârstă ai. N-ar fi trebuit să-ţi descriu scenele astea violente. Deşi, la cele prin care ai trecut tu... 

Iarăşi mi-am amintit că nu ştiu, de fapt prin ce ai trecut. Şi oare ce caut eu aici? Poliţistul mă anunţă, rânjind, că amenda este la jumătate, dacă plătesc în 48 de ore. Ce dracu, se crede la circulaţie? Nu, nu ştii tu ce-i aia, nu-i vorba de trotinetă. Am ieşit. Mă doare capul, tre' să plătesc amenda? Mă gândesc, dar nu acum, că mă doare prea tare. Sigur, îţi spun ţie, care nu mai simţi nimic. Mucosule. Şi râzi! Nu? Zici că-i de la colţi? O deschizătură? Nu crezi că eşti prea mic să te pronunţi?

Şi totuşi - uite că am scăpat şi ultimul metrou - de ce Dumnezeule vorbesc eu cu tine? De fapt, tu eşti cauza pentru care mi se întâmplă astea. Dacă nu urlai că vrei în parc, nu se întâmpla nimic. Sigur, puteai da de belea în altă parte. Oameni răi sunt peste tot. Cum? Auzi, ia mai slăbeşte-mă! "Câini, câini!" Unde vezi tu câini? Ce căutai tu acolo? Şi de fapt, de ce trebuia să fii? Nu era mai simplu să nu te naşti?  Nu mai urla, parcă am convenit că nu simţi nimic. Da, da, trebuia să nu te naşti deloc. Şi ce dacă nu-i vina ta? Atunci puteai să nu fi mers în partea aceea de parc; trebuia să ieşi în stradă. Sunt destui cretini la volan. Mă lungesc şi spun prostii. Gata, trebuie să iau un taxi. Voiam să îţi spun încă o dată că regret ce ai păţit. Dar câinii nu au nici o vină. Înţelegi? Ai murit, gata. Acum să vedem ce facem să salvăm câinii din ghearele acestor canibali. Trebuie să mă gândesc la ceva. Numai să-mi treacă odată capul...
Cu bine,
Elu...?

luni, 23 septembrie 2013

România s-a trezit

România demonstrează, în sfârşit, că are cel puţin nişte rudimente de societate civilă. Asta ne arată protestele ultimelor săptămâni, atât cele legate de Roşia Montană, cât şi cele legate de maidanezi (pro sau contra, în ambele cazuri). De data asta pare să nu fie doar un foc de paie. Aşa cred şi pot spune că teama aceasta m-a făcut să nu spun nimic până acum. Dar trei săptămâni de proteste arată că nu este vorba de un moft intelectual de weekend. 

Sigur, am înţeles că unii lideri ai protestatarilor anti RMGC sunt plătiţi de Soros, de ruşi şi de unguri - separat, sau cu toţii împreună. O fi ceva adevărat? Ştiţi ce? Chiar dacă o fi, mie puţin îmi pasă, cât timp scopul este oprirea acestui proiect minier ticălos, care nu reprezintă altceva decât chintesenţa trădării de ţară la care se dedă clasa politică românească şi pentru că a pune stavilă acestei nenorociri este în interesul statului român.

Nu are rost nici să discutăm motivele pentru care acest proiect nu trebuie să pornească - sunt evidente: este vorba despre un jaf neruşinat, despre distrugerea mediului pe o mare suprafaţă şi pentru timp îndelungat şi de desfiinţarea a peste 1000 de locuri de muncă create pentru termen lung (3 fabrici de mobilă, turism - pensiuni, mică producţie agro-zootehnică, angajaţii obiectivelor turistice), pentru a crea un număr similar, practic, de locuri de muncă, dar pe termen mult mai scurt.

După vara turco-bulgară, pare să vină toamna românească, una paşnică - cel puţin până acum. Jandarmii au fost la fel de inofensivi ca demonstranţii, iar RMGC, în ciuda publicităţii deşănţate, nu are susţinători în marile oraşe, ci doar local, în zona Apusenilor, însă mai puţini decât sunt contestatarii proiectului. Mai tensionată pare să fie situaţia între adepţii şi opozanţii eutanasierii maidanezilor, dar sper că şi acolo, bunul simţ va prevala asupra isteriei.

România s-a trezit şi guvernanţilor le cam tremură chiloţeii - ştiu că de data asta nu este de glumit. Aşa că, sigur, vor face pasul înapoi. Dar, în condiţiile în care întreaga clasă politică este compromisă şi în condiţiile în care, strada, pe bună dreptate, refuză să se lase captată politic, ei, sfătuiţi de stăpânii lor externi, vor şti, probabil, să treneze lucrurile, să lase să vină iarna şi, într-un moment prielnic (de exemplu, ca în cazul "Petrom", între Crăciun şi Anul Nou), când atenţia oamenilor va fi la altceva, pe tăcute, ca nişte furi, la ceas de seară, să treacă o lege trădătoare, care să permită distrugerea Roşiei Montane. Şi nu este în cauză doar această exploatare: aşa cum accentuează Radu Moraru şi cum a atras atenţia şi preşedintele Băsescu, legea este cu adevărat criminală, căci permite unei companii private să exproprieze în România! Dacă se va întâmpla aşa ceva şi a doua zi după ce se află, Parlamentul nu este luat cu asalt şi aleşii trădători nu sunt trimişi la scufundări în Dâmboviţa, înseamnă că ne merităm soarta.

Tot la activităţi acvatice pe timp de iarnă ar trebui trimisă şi presa vândută RMGC; doar "Naşul TV" şi Irealitatea - parţial, au reflectat evenimentele corect.

România s-a trezit. Desigur, vorbesc de acea Românie subţire şi "subţire" care se putea trezi, singura care avea capacitatea intelectuală, culturală şi morală să o facă. Depinde însă de noi toţi ca poveştile de adormit copii şi somniferele mediatice ale guvernului să nu aibă efectul scontat de acesta. Cât despre RMGC, unii nu învaţă niciodată - au demarat o nouă campanie publicitară, deşi precedenta campanie a reprezentat tocmai unul dintre factorii care au stârnit enervarea populaţiei. Băieţii ăştia nu au înţeles un lucru - românul este răbdător, acceptă multe şi are multe păcate; un singur lucru nu suportă însă: să fie luat de prost.

vineri, 20 septembrie 2013

O poreclă face "carieră"...

Deseori, pe acest blog, am vorbit despre "Haznaua 3" - exprimare care îmi aparţine (o folosesc de multă vreme în mediul virtual şi nu am văzut s-o mai fi folosit şi altcineva). Nu este nicidecum o categorisire cu care mă mândresc, ci doar expresia furiei mele, dar şi a neputinţei, în faţa zicerilor unor mincinoşi patentaţi ca Badea, Gîdea şi compania. Am fost însă, extrem de amuzat, aseară, urmărind "Naşul TV", să aud cum mi se fură "patentul". Atenţia mi-a fost captată iniţial de Radu Moraru, care a vorbit despre "latrina 3" - şi m-am gândit că este o potrivire interesantă. A urmat însă emisiunea lui Cartianu - "Cronica de noapte", unde, realizatorul, în mod vehement, s-a referit de cel puţin 3 ori la postul varanului cu exprimarea: "Haznaua 3" (părea încântat s-o folosească). Domnilor, nu vă cer drepturi de autor: folosiţi-o cât vreţi, cât de des se poate.. :)