vineri, 17 februarie 2012

Chior să fii, noroc să ai...

(...şi numai de proşti să dai). Trebuie să recunoaştem că politicianul Traian Băsescu s-a descurcat încă o dată. Şi a avut şi ingredientele absolut necesare pentru succesul în politică: prevedere şi noroc. Demonstraţiile din ianuarie păreau să-i ameninţe serios poziţia preşedintelui. Iată însă, că la mijlocul lui februarie, lucrurile par aproape rezolvate. Desigur, omul lucrează bine cu Serviciile (Maior şi MRU), aşa că a ştiut cam la ce presiune era basamacul şi a manevrat lucrurile în consecinţă. Sigur, temperamentul îl trădează şi omul face gafe. Din această perspectivă trebuie să vedem mărturisirea sa, făcută la Cotroceni după o lungă perioadă de tăcere, în timp ce sute de români (majoritatea sinceri, alţii însă încurajaţi financiar) strigau pe străzi. Gafa a fost nu aceea că l-a demis pe Arafat, ci că a ales prost momentul unei nestăpânite ieşiri publice. Până la urmă însă i-a ieşit - a reuşit să dreagă busuiocul: îl avem premier pe micul geniu ieşean. Demonstraţiile şi-au pierdut astfel din muniţie. Dar şi opoziţia: aţi văzut ce discurs împăciuitor a avut Ponta în Parlament, la învestirea noului guvern - doar nu se putea purta urât cu omul pe care îl invitase la nunta cu Daciana... Cu un guvern nou, în care toţi miniştrii PDL au fost schimbaţi, cu un premier inteligent, cult, diplomat, nu lipsit de charismă, destul de experimentat (secretar de stat la externe, bursier pe afară, doctor în istorie, ministru de externe, director SIE), preşedintele mai avea nevoie doar de un mic ghiont de la Ceruri. Şi acesta a venit la momentul oportun, printr-o iarnă ca în amintirile îndepărtate ale copilăriei. Adăugată dezorganizării cronice a statului român postdecembrist, rezultatul a fost cel sperat: protestele s-au stins de la sine, deşi nemulţumirea persistă. Oricum, preşedintele a avut noroc.

Dar aşa să fie oare?... Nu este cumva prea simplu? Să ne gândim puţin. Ce se întâmplă atunci când presiunea este prea mare într-un loc? Are loc, desigur, o explozie sau o erupţie. Dar dacă acestă presiune ar fi eliberată treptat, în timp şi eventual prin mai multe supape? Atunci scurgerea de energie s-ar face controlat. Să ne amintim de momentul învestirii guvernului MRU. Practic, dl. preşedinte ne-a râs în nas, informându-ne foarte vesel că schimbarea de guvern era demult preconizată, dinainte de demonstraţiile de stradă şi că s-a aşteptat doar să treacă evaluarea FMI de la începutul lui 2012. Cu siguranţă, Serviciile l-au informat pe preşedinre despre nivelul nemulţumirii populare, dar şi de manevrele opoziţiei, care îi pregătea debarcarea (lui şi guvernului) şi alegeri anticipate. De altfel, în ultimul caz, nici nu era nevoie de Servicii: frustratul Bombonel, terifiat că i se apropie funia de par cu nenumăratele sale procese, a grohăit public, cu guriţa proprie încă din toamnă, că opoziţia are un plan elaborat pe mai multe etape, de prăbuşire a guvernului şi de suspendare a preşedintelui.

Şi atunci, mă întreb: dacă "marele manipulator" a decis să pună el mâna pe cheia de gaze şi să dea drumul controlat la nemulţumire, pentru ca reacţia socială să ducă lucrurile exact acolo unde voia el? Băsescu mai face gafe, dar nu chiar aşa de des pe cât vrea el să pară. Oare ieşirea aceea de la "Irealitatea" a fost o gafă? Nu vi se pare că intervenţia sa a fost ciudat de lungă şi că s-a repetat, două zile la rând? Dacă, de fapt, cunoscând exact situaţia nemulţumirii populare, care cocea treptat, Băsescu a preferat s-o declanşeze mai din timp, adică înainte de vreme, ca s-o poată controla? dacă, deci, demiterea lui Arafat, cu scandal televizat, a fost premeditată, pentru a declaşa protestele, pe care, oricum, Opoziţia le pregătea? Iar Opoziţia s-a bucurat, fără a pricepe că i se taie de fapt craca pe care stă? să nu uităm, Băsescu a zis că schimbarea de guvern era demult în plan. Mulţi au spus că este o reacţie de orgoliu postfactum. Dar dacă era adevărat? dacă Boc ştia demult că va fi schimbat şi MRU ştia şi el că va fi noul premier? Şi dacă,prin demiterea ("extrem de" temporară) a lui Arafat s-a activat (şi în acelaşi timp s-a dezumflat) nemulţumirea populară, care să poată fi folosită pentru a justifica o schimbare de guvern, care a dezumflat şi mai mult balonul, slăbit de trecerea timpului şi de vremea tot mai rea? Mai ales că noul premier nu are o imagine rea în public, este susţinut puternic "din afară" şi, mai mult, îi creea o vulnerabilitate lui Ponta şi stresa (şi asta s-a văzut imediat) alianţa dintre PNL plus PC şi PSD.

Dacă am duce paranoia mai departe, ne-am putea gândi şi că preşedintele avea toate datele referitoare la "timpul probabil" şi ştia ce urmeză din punct de vedere meteorologic. Şi, în acelaşi registru, am putea observa cum, în week-endurile cele mai fierbinţi, la PRO TV rulau, vineri şi sâmbătă, "Harry Potter" şi "Star Wars", poate pentru a-i convinge pe tineri să stea pe acasă, în loc să meargă în pieţe. Când vremea rea a redus protestele, PRO TV a întrerupt cele două serii de filme, deşi mai deţinea şi alte părţi ale seriilor - poate le mai păstrează în rezervă.

Ar trebui poate să ne mai gândim la ceva: la acţiunile lui Victor Ponta, cel înrudit, prin alianţă, şi cu Oprea şi cu Maior. Omul, prin recentul discurs din parlament şi prin atitudinea sa din media faţă de guvernul MRU, nu face decât să formuleze corolarul unui comportament mai vechi şi extrem de ciudat: ce şef de partid de opoziţia în lumea asta (şi aici Dan Senzaţionescu are dreptate) lasă din mână preşedinţia Senatului (chiar deţinută aceasta de Mircea Geoană) şi dă locul Puterii (Blaga)? Păi, doar unul care a făcut un pact cu Puterea, luându-i astfel faţa lui Geoană (care se gândea şi el la asta), pentru a fi, într-un viitor apropiat, premier al României. Nu întâmplător, dacă astă-vară Geoană era la Washington, acum acolo a mers dl. Ponta. Iată o altă explicaţie a atitudinii sale reţinute faţă de noul guvern al lui Băsescu. Şi iată şi explicaţia disperării lui Crin Antonescu, care a înţeles că este scos din cărţi, pentru că nu are şanse să devină preşedinte al României în 2014, fiindcă, aşa cum se vede, altcineva este pregătit. Disperarea este şi cauza comportamentului nestăpânit, concretizat şi prin comiterea unor gafe penibile, ca aceea cu posteriorul nud al lui Boc.

Niciun comentariu: