duminică, 25 mai 2008

Presa şi marşul gay

Este interesant cum relatează presa "independentă" manifestările pro şi anti gay. Marşul organizat luni de asociaţiile creştine a fost prezentat în presă sec şi lapidar. Ca de obicei, accentul a fost pus pe "senzaţional": marşul "Noii Drepte" şi marşul afurisitei de (bio)diversităţi - că după cum arată şi se comportă, cred că reprezintă o categorie biologică aparte. Dacă interesul pentru sferele mai puţin normalului ar fi dictat doar de prostia unor jurnalişti, combinată cu interesul "de casă", nu ar fi nimic nou sub soare. Mă tem însă că sunt voci care susură la urechea presei, ce şi cum să prezinte lucruri de acest gen. Din păcate (atât pentru presă, cât şi pentru gay) anul acesta nu au fost conflicte de stradă - aşa că nu a mai fost posibil ca "extremiştii" şi "fundamentaliştii" să fie supuşi oprobiului Europei. Şi ce păcat! Tocmai când un europarlamentar străinez se alăturase marşului, sperând probabil să ia măcar vreo 2-3 roşii peste faţă, ca, prin curajul astfel dovedit, să mai strângă nişte voturi şi capital politic pe acasă. Dar să revin la presă. În aşteptarea provocărilor (care nu au mai sosit) ale "Dreptei" (asta dacă nu luăm în calcul faptul că poliţia a ridicat în mod abuziv de pe stradă 26 de indivizi care practic nu făcuseră nimic), obiectiva noastră presă s-a făcut că nu vede provocările gay (de, banii europeni, veniţi pe canale oculte, trebuie câştigaţi totuşi). Mă refer la un banner mizerabil, care, atentând la însăşi rădăcinile noastre istorice s-a constituit într-o provocare clară la adresa demnităţii naţionale româneşti: "Gay, de la Decebal şi Traian" - asta au îndrăznit să scrie "paşnicii" şi "nevinovaţii" gay şi nu am văzut ca vreo televiziune să se sesizeze cumva.

În plus, deşi evenimentul a fost relatat la momentul producerii probabil corect - însă fără imagini, arestarea celor 26 de tineri care (în zona Lipscani) au refuzat să se legitimeze (?) a apărut apoi (duminică) pe burtieră la "Realitatea" complet diferit relatată. Astfel, scria acolo că 26 de participanţi la marş(ul gay - rezulta din context) au fost conduşi la secţia de poliţie pentru că nu aveau acte de identitate. O simplă greşeală? Sau o încercare de victimizare - dacă nu i-a bătut nimeni, măcar să rezulte că poliţia s-a legat de ei? Păi, dacă nu te mai bate nimeni, cum mai ceri tu bani de la puternicele grupări politic şi financiar infiltrate de gay din Europa? Ei, alta-i treaba dacă iei ceva legume sau ouă peste cap - poţi să agiţi pericolul extremist şi fondurile vor curge.

Oricum, ceea ce presa nu a putut să nu arate a fost însuşi penibilul marş: o mână de indivizi, flancaţi de impunătoare forţe de ordine. Total caraghios.

joi, 15 mai 2008

În sfârşit, concurenţă!

Între "Realitatea TV" şi "Antena 3". Care să dea mai tare în Băsescu. Probabil SOV a observat că politica lui - "mă fac că nu aud" nu merge în legătură cu Băsescu - acesta tot se va lua de el (deşi justiţia văd că îl lasă în pace - nu te prezinţi în instanţă, iei amendă şi scapi!). Subiectul în discuţie: decizia Curţii Supreme de Justiţie, care a admis recursul preşedintelui în cazul "Ţigancă împuţită". Corina Dragotescu (care vorbea de "un marinar beat, care greşeşte uşa"), realizatorii de la "Deschide lumea 16.00 - 18.00" şi şeful inutilului şi chiar periculosului Consiliu pentru Combaterea Discriminării, cunoscutul Csaba Astalosz se arătau astăzi extrem de îngrijoraţi de decizia Curţii Supreme, care ar încuraja adică discriminarea. Nu îi îngrijora faptul că prin prima decizie a justiţiei se încălca o libertate fundamentală - dreptul la viaţă privată, la intimitate. Corina Drăgotescu îşi argumenta poziţia, exemplificând cu situaţia din Statele Unite, unde poliţia te umflă dacă spui "negru", în loc de afro-american. Da, dar asta se aplică numai în spaţiul public. Acasă la tine poţi înjura de unul singur pe cine şi cum vrei. Şi îi amintesc doamnei că tot în Statele Unite se desfăşoară, din când în când, demonstraţii neonaziste, în virtutea aceluiaşi mult clamat drept la liberă exprimare, care acolo se respectă.
Este interesant că aceiaşi oameni care se indignează că România ar deveni un stat poliţienesc şi îl acuză pe Băsescu pentru asta, sunt cei care îi neagă preşedintelui dreptul la viaţă privată. Sunt aceiaşi care cer pedepsirea exemplară a "marelui corupt" al României, Gigi Becali, uitându-i pe unii foşti miniştri, care scapă basma curată din plasele DNA, după ce au jefuit ţara. Aşa-zisa lor grijă pentru a nu discrimina, pentru "toleranţă" nu reprezintă altceva decât revenirea la politica pe care a consacrat-o comunismul, de băgare a pumnului în gură. Doamna Drăgotescu (care şi-a permis să îi spună avocatului preşedintelui, pe când acesta îşi argumenta politicos poziţia, că "cine se aseamănă, se adună") pare foarte familiarizată, conceptual, cu delictul de opinie şi cred că şi-ar găsi un loc bun pe lângă celebra "Poliţie a gândirii", prevăzută de G. Orwell în "1984".