marți, 26 mai 2020

Până când?


Românii au stat în case, respectând starea de urgență. Ce au făcut, în acest timp, autoritățile statului român?

1. Parlamentul și președintele României au legalizat educația sexuală, în sistemul de învățământ, care a devenit obligatoriu de la grădiniță (de la grupa mare - în toamna asta și de la grupa mică - în 2030).
2. Parlamentul și președintele României au decis că, în magazinele din România, nu mai este voie să se afișeze eticheta ”produs/fabricat în România”; magazinele nu mai au obligația de a achiziționa alimente românești, de a le face promovare și de a le crea spații speciale. Firmele care încalcă legea fiscală nu mai pot fi pedepsite cu ridicarea licențelor, ci doar cu amendă.
Statul român nu a atacat decizia (din 2015 a) Bruxelles-ului în acest sens - așa cum avea posibilitatea să o facă - la Curtea de Justiție a UE. Europarlamentarii români (PNL și marii ”patrioți” de la PSD și PMP - inclusiv fostul președinte Băsescu) au tăcut mâlc, fiind la fel de vinovați ca și parlamentarii de la București.
3. Camera Deputaților și Senatul ne-au blagoslovit, pe rând, cu autonomia maghiară din centrul României și cu obligativitatea limbii maghiare în administrație.
4. Autoritățile centrale și locale au închis ochii la jaful deșănțat din pădurile țării.
5. Guvernul actual (ca și guvernele PSD) a continuat să se împrumute, bani care nu intră în investiții, ci în consum, sporind povarea financiară a datoriilor care trebuie plătite de viitoarele generații de români, împuținate prin avort, distrugerea familiei - ca instituție și prin emigrare masivă a tinerilor. Datoria României a fost zero lei, în 1989, 269 miliarde lei - în 2015 și a ajuns în martie 2020 la 401 miliarde lei = 132 miliarde lei în numai 5 ani.
În plus, România se împrumută la dobânzi mai mari decât Ungaria și Polonia (state care au și ratinguri mai bune pe piața internațională): la împrumuturile pe 10 ani - de 2 ori mai mult decât Ungaria și de 4 ori mai scump decât Polonia.
6. România plătește, anual, cu 2 miliarde euro mai mult pe importul de alimente, față decât obține din exportul de alimente.

Dacă toate aceste acțiuni nu se pot numi ”trădare de neam și de țară” atunci spuneți dvs, cum ar trebui numite.

sâmbătă, 11 ianuarie 2020

Ce ne arată Iranul astăzi?

O serie de evenimente s-au succedat, în cavalcadă, în Orientul Mijlociu, în ultimele două luni, unde Iranul este considerat unul dintre actorii geo-politici importanți. Supus sancțiunilor SUA, Teheranul se mai ținea cu greu agățat de Tratatul nuclear din 2015 (denunțat de Washington) și asta, doar ca urmare a presiunilor celorlalți semnatari - state din UE, China și Rusia. Urmare a sancțiunilor, situația economică din Iran s-a înrăutățit; autoritățile au fost nevoite să crească prețul carburanților și asta a declanșat proteste de stradă, violent reprimate. Când te apuci să dai de pămât cu portretele iubitului ayatollah, trebuie însă să te aștepți ca miliția Basij (una dintre cele 5 forțe ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice Iraniene) să ucidă sute de oameni - ceea ce s-a și întâmplat în orașele iraniene la sfârșitul anului trecut.

Ca să abată intenția de la situația internă, regimul islamist resuscitează lupta împotriva inamicilor externi declarați (asta făcea și N. Ceaușescu - cu referire la Ungaria și URSS), în acest caz - SUA., Israel și Arabia Saudită. Lucrurile se desfășoară rapid și curând vor scăpa de sub control. Atacurile din timpul toamnei asupra bazelor americane din Irak (nu s-au soldat cu victima americane) culminează cu lovirea bazei din Kirkuk și moartea unui american (4 soldați americani au fost răniți). Aviația americană ripostează - sunt lovite 25 de ținte ale miliției șiite Kata' ib Hezbollah, aliată a Teheranului, care pierde 4 comandanți. Miliția atacă ambasada SUA la Bagdad - personalul diplomatic este evacuat temporar; Trunp promite ”o reacție dură”, însă ayatollahul îl ironizează. 
https://www.b1.ro/stiri/externe/b1-liderul-suprem-al-iranului-il-ia-pe-trump-peste-picior-dupa-ce-a-amenintat-teheranul-ca-va-plati-un-pret-foarte-mare-pentru-incidentele-de-la-ambasada-sua-din-baghdad-313700.html

A doua zi, generalul Qassem Soleimani comandantul forţelor de elită ale Gărzilor Revoluţionare iraniene şi un înalt oficial al forţelor paramilitare irakiene (șeful Kata' ib Hezbollah - Abu Mahdi al-Muhandis) au fost ucişi în apropierea Aeroportului Internaţional din Bagdad, în urma unui raid aerian ordonat de preşedintele american Donald Trump. Generalul venise, cel mai probabil, să discute cu liderii milițiilor șiite susținute de Iran despre viitoarea strategie de urmat față de forțele americane din regiune.

Și aici încep întrebările. Este vorba doar despre aroganță? Reacția ayatollahului la amenințările lui Trump, dar și faptul că, în aceste condiții, Soleimani se afla la Bagdad, sub nasul americanilor, deși abia scăpase, în 2019, de o încercare de asasinat (în care se pare că au fost implicate Serviciiile de informații ale SUA și Israelului) par să întărească ipoteza. Deseori, aroganța merge mână în mână cu lipsa de competență - ca să nu-i spunem, clar: prostie... Ce urmează?

1. Iranul amenință cu o ”răzbunare teribilă”. Aceasta se concretizează în lovirea cu rachete a două baze americane din Irak. Rachetele (cele care au binevoit să explodeze) au zgâriat puțin zidurile bazelor și au făcut victime (pentru că nu toate au nimerit țintele) printre civilii irakieni din Bagdad, ale căror locuințe au fost distruse. Regimul anunță că a ucis ”zeci de americani” dar și că (ciudată coincidență) un avion ucrainean de pasageri s-a prăbușit în flăcări după decolarea de pe aeroportul din Teheran, toate persoanele de la bord (echipaj și pasageri) pierzându-și viața.

2. Președintele Trump face o declarație extrem de pașnică și oarecum zeflemitoare, după atacul iranian. Ca urmare, liderii de la Teheran conchid că SUA este înfricoșată de teribila ”palmă peste față” primită de la iranieni și spun că avionul ucrainean s-a prăbușit ca urmare a unei ”defecțiuni tehnice”.

3. Funeraliile lui Soleimani, la Kerman, se soldează cu 56 de morți și 200 de răniți, într-o busculadă.

4. Iranul denunță tratatul nuclear.

5. Încep să se adune dovezile că regimul iranian minte din nou: doi premieri (ai Marii Britanii și Canadei, state ce au avut victime la Teheran) au declarat că o rachetă iraniană este cauza dezastrului, cele două - trei companii aeriene care făceau curse directe spre Teheran - le-au sistat, aviația civilă a lumii evită tranzitarea spațiului aerian iranian, Teheranul refuză (inițial) să predea cutiile negre, pentru o investigație internațională, Boeing nu și-a reținut avioanele la sol, așa cum s-a întâmplat după cele două accidente cu 737 M (deci compania americană nu crede povestea iranienilor, cu defecțiunea tehnică), avionul era nou, produs în 2016, verificat cu două zile înainte de nenorocire, Ucraina a laudat competența echipajului, etc.

6. În urma evidențelor (SUA au dat aliaților canadieni și Kievului imaginile luate de sateliții lor, care arătau că două rachete se îndreptau spre Boeing-ul care decola) și în urma presiunilor internaționale (și așa înțelegem de ce era atât de calm Trump, la declarația de presă - știa că distrugerea avionului va arunca regimul iranian în izolare, fără ca SUA să se mai agite suplimentar, militar), după ce au încercat să împiedice ancheta și să șteargă urmele (susținând că au fost deteriorate iremediabil cutiile negre ale avionului și trimițând buldozerele să niveleze locul dezastrului) Iranul a fost nevoit să recunoască, astăzi, că a doborât din greșeală avionul ucrainean.

Frunoasă înmormântare i-au făcut lui Soleimani și și-au dus la capăt și răzbunarea: l-au înmormântat ”alături” de cei 56 de conaționali decedați în busculadă și de cei 82 de iranieni (este drept, mulți cu dublă cetățenie..) și alte zeci de cetățeni străini, morți în avionul doborât. Apropo, nimeni nu mai vorbește acum de Soleimani, mai ales că unii dintre jelitorii săi - oficiali iranieni - se simțeau amenințați de cariera și de ambițiile acestuia.

Deci, ce ne-a arătat Iranul, în aceste ultime săptămâni? Nu fața sa totalitară, hidoasă - pe aceasta o cunoștem foarte bine - ci SLĂBICIUNEA conducerii sale, incompetența crasă, faptul că este un regim, nu doar scelerat, ci de-a dreptul retardat, care face și Coreea de Nord să pară, prin comparație, un luceafăr al profesionismului (dacă ”suveranul” de la Phenian ar avea astfel de indivizi ca subordonați, i-ar executa - cu tunul - specialitatea sa).
Desigur, dacă ești un stângist, opinia ta va fi perfect contrară.
https://www.ips-journal.eu/regions/middle-east/article/show/no-room-for-criticising-iran-3982/

Această slăbiciune o vede acum lumea întreagă, dar o văd și cetățenii iranieni care doresc să scape de teroarea islamistă. Neîndoielnic, aceștia vor trage concluziile necesare.

 

miercuri, 8 ianuarie 2020

Năzdrăvăniile sultanului Erdogan - ”sechestrarea” Mării Negre


Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni, 6 ianuarie, în cadrul unui interviu pentru CNN Turk, că doreşte să ”închidă” Strâmtoarea Bosfor. "Canalul Istanbul va reduce traficul pe Bosfor. Prin Strâmtoarea Bosfor vor trece doar navele de mărfuri uscate. Convenţia de la Montreux se referă şi este angajantă doar pentru Strâmtori. Canalul este în afara Convenţiei de la Montreux. Convenţia de la Montreux împreună cu Strâmtorile este istorie", a spus preşedintele turc. Planul prevede că până în 2021 va fi construit 60% din canal urmând ca proiectul să fie finalizat în 2025.

Convenţia de la Montreux sau Convenţia despre regimul Strâmtorilor (1936), cedează Turciei controlul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele şi reglementează activitatea militară în regiune. Părţile semnatare recunosc şi confirmă principiul liberei tranzitări şi navigaţii pe cale maritimă a Strâmtorilor. Convenţia garantează libera navigaţie pentru navele nemilitare pe timp de pace și permite Turciei militarizarea Strâmtorilor și tranzitarea acestora de către navele de război ale ţărilor riverane (cu notificare cu o săptămână înainte), însă limitează semnificativ trecerea navelor de război ale statelor neriverane.

Așa cum se vede, președintele turc nu pune în discuție clauzele militare ale convenției, ci doar pe cele comerciale. În stilul său intempestiv, Erdogan ia cumva exemplul președintelui egiptean Gamal Abdel Nasser, cel care a naționalizat Canalul Suez, în 1956, declanșând criza internațională cu același nume. Această politică a faptului împlinit pare să devină o constantă a politicii lui Erdogan, mai ales după lovitura militară eșuată din 2016, pentru care ”sultanul” face responsabile unele servicii de informații occidentale, care l-ar fi susținut pe Fethullah Gulen și vasta sa rețea. Ca atare, Erdogan se simte dezlegat de multe angajamente și de mulți vechi aliați, iar acțiunile sale din ultimii ani o arată cu prisosință. Politica sa în Siria, cooperarea militară și energetică cu Rusia, luările de cuvânt împotriva Israelului și implicarea în situația din Libia sunt doar câteva exemple.

Așadar, această ultimă provocare la adresa Occidentului se înscrie în trend. Și pare, într-adevăr, mai mult provocare, decât lucru serios. Cât timp Turcia nu denunță Convenția, aceasta este în vigoare, atât în literă, cât și în spirit. Poate să construiască Erdogan câte canale dorește - el nu va putea împiedica statele lumii să își trimită navele prin Strâmtori, iar nu pe canalele domniei sale, unde să fie taxate. Spiritul Convenției de la Montreux  este legat de libertatea circulației navale și nu se referă nicidecum la un șenal navigabil sau la altul. Aceste jocuri - de tipul - am semnat pentru trecere liberă, dar numai pe drumul ăsta și uite, eu tocmai am bătucit o nouă potecă, iar tu trebuie de acum să mergi pe ea și să imi și plătești taxă de drum - nu țin într-o lume civilizată, acolo unde, înainte de Erdogan, Turcia susținea că vrea să intre. Turcia nu va putea duce o astfel de politică, a forței, fără să primească răspunsul meritat, sub formă de sancțiuni economice - de la Uniunea Europeană, ca să nu amintim de SUA, care au amenințat deja Ankara cu un astfel de ”cadou”, din cauza achiziționării de sisteme antiaeriene rusești S400.

Nu mai vorbim despre palma pe care o astfel de politică o dă riveranilor Mării Negre și dacă lui Erdogan nu îi pasă de Georgia, Ucraina și nici de aliații săi din NATO - România și Bulgaria, nu va putea să ignore Rusia, care, cu siguranță, ar fi puternic afectată și care îl va pune la punct. Așa că, putem estima - eficiența economică a canalului Istanbul va fi asemănătoare celei pe care o va avea începutul și neterminatul canal ucrainean Bâstroe, adică zero. Singurul rezultat al acestei politici va fi accentuarea izolării diplomatice a Turciei (ajunsă astăzi să se bizuie pe Tunisia și Qatar) și a neîncrederii cu care atât statele occidentale, cât și multe state din Orientul Apropiat și Mijlociu o privesc.

marți, 15 octombrie 2019

Așa șef, așa hazna....

Răspăstoritul Gâdea ne demonstrează - căci s-a scos singur la tablă - cum a avansat în cunoștințe, de când l-a trimis MRU la DEX, să învețe ce înseamnă cuvântul ”salutar”. Acum ne-a explicat (în scris) că el presupune că două partide vor dispărea prin ABSORȚIE... Conform conceptului: cînd ești prost nu ține pentru tine, lasă să vadă toată lumea...

marți, 8 octombrie 2019

Planul lui Ponta

1. Trece moțiunea, joi
2. Ca urmare, Dăncilă nu mai este candidatul PSD la alegerile prezidențiale (partidul o elimină)
3. PSD - fără clanul de Teleorman - trece în barca Ponta-Tăriceanu și îl susține pe actorașul ponosit Diaconu pentru Cotroceni
4. Diaconu intră în turul II - ah, Ucraina, ce exemplu... (doar că Zelenski nu este deloc ponosit)
5. Votanții lui Bârnă (pardon, Barna) fac ceea ce știu mai bine - stau acasă în turul al 2-lea
6. Brânzovenescu ajunge președinte și-și pune opinca pe Cotroceni. Ghici cine vor fi: premier, respectiv președinte al Senatului? (hint: doi care au mai ocupat aceste funcții).

joi, 22 august 2019

În zodia ”Gemenilor”...

Nu am auzit să remarce nimeni două asemănări interesante între Donald Trump și Klaus Iohannis: ambii sunt de origine germană și ambii sunt născuți sub semnul zodiei Gemeni. 

Președintele nostru a primit o șapcă la Casa Albă. O fi ”Make America Great Again” de aceeași factură cu mesajul de pe șapcă - ”Make Romania Great Again”? N-or fi știind Trump și consilierii despre România Mare? Sau exact despre asta era vorba? - o vagă sugestie/promisiune - în contextul situației din (in special) R. Moldova, Ucraina, M. Neagră, Georgia, în contextul renunțării la Tratatul INF...

Încă ceva: și Boris Johnson este născut în zodia Gemeni...

luni, 22 iulie 2019

Propunem interzicerea angajării de împrumuturi externe, care să nu fie dedicate investițiilor, ci consumului

AD (Alternativa Dreaptă) a avut bunăvoința să preia această idee a mea...:

În conformitate cu viziunea noastră de guvernare, urmărim interzicerea prin lege a angajării de împrumuturi externe, care să nu fie dedicate primordial investițiilor, ci consumului.


https://alternativadreapta.ro/2019/07/19/propunem-interzicerea-angajarii-de-imprumuturi-externe-care-sa-nu-fie-dedicate-primordial-investitiilor-ci-consumului/